luni, 30 aprilie 2012

Ca şi cum...

Sunt trimis pe căi străine,
Ca şi cum aş fi robot,
Ca şi cum n-aş şti că mâine
Să-ntorc brazda vieţii pot.

Mi se spun, ca adjective,
Înţelesuri de consemn,
Prinse-n vorbe obsesive
Ca să plec în mod nedemn.

Mi se-aruncă vorbe-n faţă
Despre ce nici n-am făcut,
Ca şi cum, de dimineaţă,
Cuie-n tălpi mi-aş fi bătut.

Eu nu plec că îmi ştiu soarta,
Ştiu ce dat îmi e-n destin,
Ştiu că cei ce-mi închid poarta
Fug de fapt spre al lor chin!

Unii îmi aprind o torţă
Ca şi cum nu pot să văd
Că-mpotrivă-mi vin cu forţă
Să mă-mpingă spre prăpăd.