Haideţi, hai...

Hai să ne privim cu ochii

ce-i deschidem după faptă,

Ca să ştim dacă e bine,

ca să ştim ce ne aşteaptă,

Hai să ne-ntrebăm ce suntem,

fără a rosti cuvinte,

Ca să ştim, de sunt rostite,

să fim cei de mai ‘nainte.

Hai să nu mai pierdem timpul

cu atâtea amănunte,

Că-i mai greu să mergi pe vale

decât a urca pe munte,

Hai să ne-aruncăm privirea

dinspre timpuri viitoare,

Ca să ştim de ce minciuna

timp de viaţă mare n-are.

Hai să nu mai facem zgomot

doar ca alţii să nu doarmă,

Ori, iubind prea mult arginţii,

să punem mâna pe armă,

Hai să fim, încă se poate,

cei ce ştiu să şi trăiască

Spre a-şi împlini destinul

ca, pe veci, să nemurească!